A.R.S.P.A.C.

Drepneaua neagră , Apodidele , scurtă istorie

Cautand a localiza drepneaua neagră (Apus apus) în folclorul, cultura, literatura de specialitate în ţara noastră a trebuit să ne oprim la a o localiza în cuvântul scris universal.

Este o pasăre care a uimit în timpuri pe observatorii ei.

Herodot la 420 Îen observa două specii de rândunele în Egipt , pe care le numeşte "hirundo apus", iar în 350 îen Aristotel , în a sa "Historia animalium", Cartea a 9a , descrie aceste păsări "fără picioare" pe care le numeste Apous (sau Kypseloi).Apous înseamnă în greacă "fără picioare".

Studiul este reluat de Caius Plinius , 400 de ani mai târziu, în a sa "Naturalis historia" (cuprinde 37 cărţi) unde descrie rândunicile numite "apodes"(1) , aceste "rândunici" fiind numite cypselles de alti naturalişti.Cap XXXIX se referă la "apodes" sau acele păsări care nu se servesc de picioarele lor (Des pieds et des ongles des oiseaux).Text original : "Plurium volant que apodes , quia careant use pedum; ab aliis cypselli appellantur, hirundinum specie"

Plinius observă particularităţile acestei păsări care cuibăreşte în locuri ferite ochiului uman sau animal . Subliniază faptul că sunt păsările care călătoresc fără a fi vazute făcând repaos pe malurile apelor, căci pentru "apodes" nu există niciun repaos, ori sunt în cuib ori în aer. (2)

Aşadar această uimitoare particulatitate a drepnelei negre, faptul că îşi petrece viaţa în zbor continuu şi că nu se serveşte de picioarele ei "scurte" ca alte păsări sunt observaţii încă din timpurile vechi (ambii naturalişti punctează faptul că păsările işi petrec toată viaţa în aer).

În Biblie , în ebraica veche cuvântul descris pentru drepnea neagră a fost iniţial "suus" ( cal, potcoavă, apleativ folosit şi azi pentru a descrie această pasăre cu formă de potcoavă, sau în alte cazuri formă de seceră-vezi "faucillot" frc. dialect), iar în ebraica actuală este "si'is", numele ebraic (şi arab) folosit pentru drepneaua neagră.

Confuzia cu orice altă pasăre, în special cu rândunica este datorată greşelilor de traducere ; în Biblia tradusă de Martin Luther sau cea în engleză , tradusă de King James apare cuvântul "rândunică" , în mod eronat tradus (3)

Drepnelele negre cuibăresc în crăpăturile din Zidul de Vest al Ierusalimului, fiind una dintre cele mai vechi colonii.

(1.) Heb. sis (Isa. 38:14; Jer. 8:7), the Arabic for the swift, which "is a regular migrant, returning in myriads every spring, and so suddenly that while one day not a swift can be seen in the country, on the next they have overspread the whole land, and fill the air with their shrill cry." The swift (cypselus) is ordinarily classed with the swallow, which it resembles in its flight, habits, and migration.

(2.) Heb. deror, i.e., "the bird of freedom" (Ps. 84:3; Prov. 26:2), properly rendered swallow, distinguished for its swiftness of flight, its love of freedom, and the impossibility of retaining it in captivity. In Isa. 38:14 and Jer. 8:7 the word thus rendered ('augr) properly means "crane" (as in the R.V.).

http://www.catholic-saints.info/catholic-symbols/swallow-christian-symbol.htm

Mergând pe ideea păsărilor semnalate în 1863 în acele zone biblice, W. Smith aminteşte de faptul că acele rândunici despre care se vorbeşte în Biblie ar putea fi Cypselul apus , adică numele ştiinţific învechit al drepnelei negre.(4)

Evul mediu , pentru drepnea este cuprins în câteva cuvinte: prinsă pentru hrană, omorâtă pur şi simplu, semn heraldic(5) sau , conform superstiţiilor prezente în multe culturi, aduceau noroc , binecuvântare casei sau erau temute ca orice altă pasăre neagră care stă departe de ochiul omenesc.

Cuibărind şi în turnuri drepneaua neagră era prinsă şi folosită ca hrană (Italia ).

În Anglia de exemplu, fiind prin definiţie o pasăre care nu prea stă în raza ochiului uman, zburând atât de rapid pentru o pasăre de talia ei, şi din pricina sunetelor acuţite pe care le scoate, era numită " the devil bird", pasărea demonului, şi iată că dacă aici nu era folosită pentru hrană era omorâtă din cauza fricii pe care o inspira (U. Tigges,commonswift.org).

Părerile naturaliştilor de atunci rămân în genere la cele ale naturaliştilor din antichitate, dacă în antichitate se credea că păsările işi petrec iarna ascunzându-se în munte , în Evul mediu nu diferă prea mult , căci se susţinea că păsările cum sunt rândunelele se ascund în ape, mlaştini până primăvara.

Şi China veche ne oferă aceeaşi imagine a rândunicii care se refugia iarna în apă unde se preschimba în cochilie, şi redevenea rândunică însoţind mişcarea ascendentă a soarelui (6)

Notă : conform studiului "Man and swift" U.Tigges există însemnări şi studii , chiar şi ilustraţii ale acestei specii .Astfel la 1250 Albertus Magnus " De animalibus Liber XXVI" vorbea despre păsările fără picioare , apodes, observate de Aristotel.

1260 este anul din care datează şi imagini ale speciei ( Biblioteca apostolică Vatican).

Un turn din Castellaro (lângă Modena, Italia) gazduieşte drepnele negre din secolul XIV (semnalate la 1300, 1570 şi azi).

La 1554 Conrad Gessner , descrie apodidele "De apode", adăugând explicit faptul că deşi sunt numite "fără picioare" au totuşi picioare , dar acestea sunt scurte (7)

În jurul anilor 1600 episcopul Genevei (devenit ulterior sfânt romano-catolic) Francis de Sales vorbea despre păsările numite de Aristotel "apodes", ale căror picioare sunt aşa de slabe incât, dacă ajung la pământ nu mai pot zbura, decât dacă le ajută vântul (8).

Din 1657 datează altă informaţite despre "păsările fără picioare numite Apodes".(9)

În sec. XVIII ornitologul german Frisch a descoperit că rândunelele nu iernează în ape, ci altundeva , prin colorarea penelor păsărilor .(10)

De aici până la stabilirea numelui ştiinţific al speciei Apus apus , s-au folosit ca nume ştiinţifice pentru drepneaua neagră : Hirundo apus (1738 , Eleazar Albin, A natural history of birds"), Micropus apus , şi cel mai folosit până la Apus apus ( vezi Linnaeus, 1758, wikipedia) a fost cel de Cypselus apus.

Căutând în istoria limbii române şi prin izvoare folclorice am observat că avem aceeaşi problemă de identificare a drepnelei negre datorită existenţei a numeroase nume folosite popular şi regional pentru această pasăre , şi în special al confuziei cu rândunica (Hirundo rustica) şi cu lăstunul ( Delichon urbica).

Aceeaşi muncă de căutare însă au întâmpinat-o şi ornitologii germani , francezi sau englezi.

Să facem o rapidă incursiune în denumirea păsării în engleză :

"devil bird", " deviling" (pasărea demonului, drăcuşor), "black martin" (lăstun negru), screech (pasăre ţipătoare), screech-martin ( lăstunul ţipător), shriek-owl ( bufniţa ţipătoare), screamer (pasăre ţipătoare), squeacker ( pasăre care chiţăie) (11), de-abia prin anii 1700 se foloseşte termenul de "swift" (datorită rapidităţii cu care zboară), iar curentul nume de "common swift" (echivalentul drepnelei negre din limba noastră),apărut prima dată în 1828 (12) a fost folosit alături de "european swift".

Denumirile formate cu substantivul "rândunică" sunt preluate prin calc lingvistic din germană :Baumschwalbe (rândunică de copac, pădure), Kirchschwalbe, Kirchenshwalbe (rândunică-de-biserică), Mauerschwalbe,Mauersegler (rândunică-de-zid ), Regenschwalbe (rândunică -de-ploaie), Turmschwalbe (rândunică-de-turn) sau franceză (vezi Candrea) rândunică-de-ziduri (hirondelle de murailles).

Ritter Dombrowski, în a sa "Ornis Romaniae" , 1912 , indică denumiri pentru "drepnea" , alături de "drepneauă", "drăpnea", "lăstun negru", "lăstun mare " (lăstunul aparţine fam.. Hirundinidae , drepneaua fam. Apodidae).Aceleaşi sinonime sunt regăsite în Dicţionarul de sinonime mai sus citat.

De altfel confuzia şi respectiv denumirea de rândunică sau lăstun dată acestei păsări este comună şi limbilor ca engleza (black martin - lăstun negru), germana (majoritatea denumirilor sunt compuse cu "schwalbe" care înseamnă rândunică), limbile nordice ( suedeza, daneza , unde avem de exemplu "tornseglare", respectiv "torenzwalw " care înseamnă "Turmschwalbe ", adică rândunică-de-turn).

Aceeaşi soartă o are prezentarea acestei păsări şi în literatura română de specialitate, căci găsim de la denumirea de "cipsel" (1837) , la cele care au coexistat o perioadă ( lăstun, drepnea, drepnea mică, drepnea neagră) până la împământenitul "drepnea neagră" (Apus apus ) folosit astăzi pentru desemnarea speciei.

Notă : pentru acest mic studiu general s-a folosit materialul "Man and swift", Ulrich Tigges

(Februarie 2011)

Bibliografie

1.Histoire Naturelle: Traduite En François, Avec Le Texte Latin , Gaius Plinius Secundus, Louis Poinsinet de Sivry

2.Historia naturelle de Pline, avec la traduction en français , 1848, pg 410

3.Simon Whitechapel -articolul "Talk of the devil bird." apărut în ediţia online "Apus life " (http://www.commonswift.org/2996Whitechapel.html)

4 dictionary of the Bible, ed. by W. Smith. [With] Appendix,edited by William Smith (sir),1863 (google books) , pg 1931

5.tp://en.wikipedia.org/wiki/Martlet

6.Dicţionar de simboluri, Ed Artmemis, Bucureşti, 1995, rândunica

7. Conrad Gessner , "Historiae Animalium Liber", Zurich, 1554, pg 161

8...Eunan Mc Dowell , "The concept of the freedom in the writings of St. Francis de Sales", 2009, pg 282, pg 285

9.Thomas Browe, "Nature's cabinet unlock'd ", 1657, pg 283

10. "Elemente de ornitologie", note de curs,lector dr. Nicolae Crăciun, Facultatea de biologie, Universitatea Bucureşti, ARS Docendi, 2008, Cap. "Migraţia păsărilor", pg 217-218.

11..British bird`s eggs and nests, popularz described bz John Christopher Atkinson, 1861, Charles Swainson, English Dialect Society - 1885 , pg 69

12.U Tigges "Man and swift", 2011

13. Dicţionarul de sinonime al limbii romîne" , Ed. Academiei R.S.R, 1982, Luiza si Mircea Seche, pg 820